[emoțional] Dă-te! Dă-te! Dă-te la... o comedie vie 😊
Știu, ar fi trebuit să scriu cu mai mult respect, mai ales în titlu.
Mă scuzați, dar știu și că imediat după ce-o să râdeți la comedia Frați, spectacolul de la TNT, n-o să vă mai gândiți la cum v-am spus-o aici de direct, la impuls. O să vă simțiți puțin mai fericiți.
Am râs în valuri.
Am fost în alertă, la o comedie vie. După ce m-am prins cât de rapid e jocul, am căutat să nu pierd detaliile pasate în jocul personajelor, cei trei frați Conley. Acești tipi ciudați, fiecare cu stilul său, repetau uneori câte-un cuvânt sau o exclamație, un gest sau o grimasă, evocând obsesia sau ticul, un limbaj al tonalităților autentic, simplu și clar, reacție la jocul întâmplărilor .
În sfârșit, uite c-am găsit o comedie vie, la care-am râs în valuri.
N-aveam cum să stau liniștit în fața ieșirilor celor trei frați, naive, nervoase, ironice, sincere sau mincinoase, contrastante - și blânde și violente. Trei frați aflați într-o întâlnire anuală, la care au ajuns din cauza obligației impuse prin testamentul scris de tatăl lor, putred de bogat. Trei frați care-și arată temperamentele, așteptările, fricile și obsesiile, suportându-se 36 de ore departe de lume, aflați într-o cabana de munte la un final de săptămână, pierduți în miez de iarnă. Sunt aproape străini după ce, în ultimii zece ani, s-au văzut doar din obligație, în weekendul impus de testament. Dar ajung să se (re)cunoască ratând de câteva ori moartea, aproape deloc în glumă. Un weekend în care doar Rusty, câinele, nu s-a mai salvat. A murit căzând de pe motocicletă și-a ajuns în lada frigorifică, pentru păstrare, alături de urna cu cenușa defunctului tată al celor trei frați, puțin luați.
Trei frați și-un câine, cu care-am râs în valuri.
Ca și alți spectatori, am citit programul spectacolului cu câteva minute înainte de a începe piesa. Da, recunosc, am devenit curios pentru ce poate fi atât de atractiv în textul scris de Dave Williams, ceva ce avea să-l determine pe Florin Piersic Jr. să-i scrie autorului câte-un e-mail entuziast, din timp în timp, în care să-i promită o viitoare montare a piesei. Ei bine, nu doar că a ajuns să semneze textul adaptat și regia spectacolului, dar și joacă dezlănțuit rolul lui Frank, în montarea de la TNT. Și explică prin rol ce l-a atras în text, o nouă față a comediei negre, dată cu negru de fum.
“Fuuuuuummm” ar pronunța fantoma tatălui, adusă în lumina de lanternă de pădurarul “noir”, o scenă în care vocea înfricoșătoare și chipul în alb-negru vin direct din Infern.
Dă-te! Dă-te! ... îl amenință Peter Conley pe frate-său, Wally, care nu era în stare, aparent, decât de boacăne, și acum, la treizeci de ani, exact ca în copilărie. S-au tot muncit să închidă o ușă ca vai de ea, care-a tot căzut, până când frigul pătruns în cabană i-a înghețat pe cei trei frați, unul mai îngrozit ca altul din cauza interminabilului weekend pe care aveau să-l petreacă împreună, care mai de care mai înfometat, speriat, leșinat, alcoolizat, bătut, păcălit sau răzbunat, ori în multe alte stări înfrățite, jucate într-o piesă de aproape trei ore, care par trei minute.
Dă-te! Dă-te! Dă-te la… o comedie vie 😊
Pe scena modulară a Sălii 2, Teatrul Național din Timișoara prezintă o producție semnată ca traducător, regizor și actor de Florin Piersic Jr.: “Frați” de Dave Williams, regia Florin Piersic Jr, scenografia Tudor Prodan, sound design Sebastian Hamburger, în distribuție aflându-se Florin Piersic Jr., Matei Chioariu, Alexandru Pintea, Marko Adzic.
Mă scuzați, dar știu și că imediat după ce-o să râdeți la comedia Frați, spectacolul de la TNT, n-o să vă mai gândiți la cum v-am spus-o aici de direct, la impuls. O să vă simțiți puțin mai fericiți.
Am râs în valuri.
Am fost în alertă, la o comedie vie. După ce m-am prins cât de rapid e jocul, am căutat să nu pierd detaliile pasate în jocul personajelor, cei trei frați Conley. Acești tipi ciudați, fiecare cu stilul său, repetau uneori câte-un cuvânt sau o exclamație, un gest sau o grimasă, evocând obsesia sau ticul, un limbaj al tonalităților autentic, simplu și clar, reacție la jocul întâmplărilor .
În sfârșit, uite c-am găsit o comedie vie, la care-am râs în valuri.
N-aveam cum să stau liniștit în fața ieșirilor celor trei frați, naive, nervoase, ironice, sincere sau mincinoase, contrastante - și blânde și violente. Trei frați aflați într-o întâlnire anuală, la care au ajuns din cauza obligației impuse prin testamentul scris de tatăl lor, putred de bogat. Trei frați care-și arată temperamentele, așteptările, fricile și obsesiile, suportându-se 36 de ore departe de lume, aflați într-o cabana de munte la un final de săptămână, pierduți în miez de iarnă. Sunt aproape străini după ce, în ultimii zece ani, s-au văzut doar din obligație, în weekendul impus de testament. Dar ajung să se (re)cunoască ratând de câteva ori moartea, aproape deloc în glumă. Un weekend în care doar Rusty, câinele, nu s-a mai salvat. A murit căzând de pe motocicletă și-a ajuns în lada frigorifică, pentru păstrare, alături de urna cu cenușa defunctului tată al celor trei frați, puțin luați.
Trei frați și-un câine, cu care-am râs în valuri.
Ca și alți spectatori, am citit programul spectacolului cu câteva minute înainte de a începe piesa. Da, recunosc, am devenit curios pentru ce poate fi atât de atractiv în textul scris de Dave Williams, ceva ce avea să-l determine pe Florin Piersic Jr. să-i scrie autorului câte-un e-mail entuziast, din timp în timp, în care să-i promită o viitoare montare a piesei. Ei bine, nu doar că a ajuns să semneze textul adaptat și regia spectacolului, dar și joacă dezlănțuit rolul lui Frank, în montarea de la TNT. Și explică prin rol ce l-a atras în text, o nouă față a comediei negre, dată cu negru de fum.
“Fuuuuuummm” ar pronunța fantoma tatălui, adusă în lumina de lanternă de pădurarul “noir”, o scenă în care vocea înfricoșătoare și chipul în alb-negru vin direct din Infern.
Dă-te! Dă-te! ... îl amenință Peter Conley pe frate-său, Wally, care nu era în stare, aparent, decât de boacăne, și acum, la treizeci de ani, exact ca în copilărie. S-au tot muncit să închidă o ușă ca vai de ea, care-a tot căzut, până când frigul pătruns în cabană i-a înghețat pe cei trei frați, unul mai îngrozit ca altul din cauza interminabilului weekend pe care aveau să-l petreacă împreună, care mai de care mai înfometat, speriat, leșinat, alcoolizat, bătut, păcălit sau răzbunat, ori în multe alte stări înfrățite, jucate într-o piesă de aproape trei ore, care par trei minute.
Dă-te! Dă-te! Dă-te la… o comedie vie 😊
Pe scena modulară a Sălii 2, Teatrul Național din Timișoara prezintă o producție semnată ca traducător, regizor și actor de Florin Piersic Jr.: “Frați” de Dave Williams, regia Florin Piersic Jr, scenografia Tudor Prodan, sound design Sebastian Hamburger, în distribuție aflându-se Florin Piersic Jr., Matei Chioariu, Alexandru Pintea, Marko Adzic.
Comentarii