[ HOREA BĂCANU / s o c i a l b l o g ]

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemiei. Cine

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter

Un scandal neprevăzut și insolit, al unui plagiat așa-zis neintenționat, a devansat o  ședință de bilanț  a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. E vorba de un film de prezentare produs în condiții ciudate, prin „împrumutarea” fără consimțământul autorului a unui text. O eroare care e greu de justificat atfel decât în termenii unei grabe de a „scoate” ceva pe piață, de ochii lumii. E regretabil că TM 2021 se promovează cu  un text care nu-i aparține . Înainte de acest exemplu viu de inadecvare culturală, un alt protest , de data aceasta a celor din Unitatea artistică a Asociației TM2021, arăta că veștile bune despre pregătirea programului cultural pentru 2021 continuă să se lase așteptate nepermis de mult. Chiar și semnalul de alarmă tras de către unul dintre cunoscuții italieni stabiliți în Timișoara, Gianluca Testa, este mai mult decât simptomatic pentru neliniștile trezite în comunitatea timișoreană, în urma inadecvărilor repretate în proiectarea unei strategii coer

Cele mai noi abordări ale fenomenului FakeNews arată că spirala știrilor neadevărate, propagate rețelistic, fără un epicentru de dezinformare, se întrepătrunde tot mai frecvent cu o spirală mult mai periculoasă, cea a campaniilor de propagare conștiente și coordonate, implicând știri și narațiuni destinate dezinformării, într-un veritabil conflict hibrid global, multipolar. În recent promovatul proiect al Strategiei Naționale de Apărare 2020-2024 , înaintat Parlamentului de către CSAT, se vorbește chiar despre fake news și securitate informațională, menționându-se că sunt necesare instrumente pentru îmbunătătirea nivelului de constientizare cu privire la acțiuni ostile / de influență, derulate în spațiul public prin intermediul mass-media clasice sau online (dificil de gestionat atunci când apar factori noi, cu impact în plan securitar, precum dezinformarea sau răspândirea / fabricarea de știri false). De asemenea, se vorbește despre includerea în curricula educatională a dezvoltării g

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvasi-totalitatea

Banatul de pustă sărbătorește în acest weekend, la Kikinda, Regiunea Voivodina, Serbia, printr-un festival portocaliu.  Festivalul dovlecilor, sau ludăilor, în vechea denumire, nu e doar despre legumicultură și tradiții locale, nu e doar despre dovleci imenși sau despre gusturi, e mai ales cu mii de oameni, în sărbătoare lentă. Aflat la distanță de 70 de km de Timișoara, cu 40 de mii de locuitori,  plasat în plină pustă bănățeană, micul oraș Kikinda sărbătorește toamna chiar prin culoarea caldă a prosperității culinare. Portocaliul e culoarea gusturilor și a întâlnirilor culturale, regăsite într-un mic oraș al fostului imperiu austro-ungar, unde oamenii vin să se distreze lent. În Kikinda portocalie nu se regăsesc doar cei mai mari și grei dovleci ai recoltei acestui an, de până la jumătate de tonă greutate, deși gabaritul dovlecilor chiar naște uimiri.  În Kikinda portocalie nu sunt căutate doar plăcintele și prăjiturile tradiționa