[ HOREA BĂCANU / s o c i a l b l o g ]

Fotografii ce spun povești, în alb - negru.  Selecții  Flickr.com "Trei secvențe din oraș  " Dorin PASLARU /  Implant pentru refuz Alex CRISAN  / Speed Camil TUCAN  / The spring of joy [ Din 2015 sunt prezent şi pe noua pagină oficială   Facebook  ]

Întrunirea de azi a Comisiei de Cod electoral se face pentru că deciziile date de CCR și Comisia de la Veneția impun finalizarea regulilor electorale cu minim un an înainte de alegeri, acest termen fiind luna mai 2015 pentru localele de anul viitor, respectiv octombrie 2015 pentru parlamentarele de anul viitor. Principalele partide reprezentate acum în Parlament sunt de acord cu cel puțin trei concluzii ce se vor respecta în noul Cod electoral (ce va trebui elaborat în următoarele trei luni): 1. Așa-zisul sistem uninominal aplicat până acum pentru alegerea parlamentarilor nemulțumește atât alegătorii cât și politicienii; 2. Alegerea președinților de consilii județene într-un singur tur nu oferă suficientă reprezentativitate (la limită, pot să fie aleși și cu procente de sub 10% din total alegători); 3. Este necesară reglementarea votului celor care nu se află în țară în perioada alegerilor (vot exercitat prin corespondență sau electronic). Cred că prima concluzie...

În cel mai recent interviu  apărut în paginademedia.ro, directorul general BRAT (Biroul Roman de Audit Transmedia), Arina Ureche, reconfirmă observațiile privind situația critică a presei de la noi, aflată în situația specială de a nu fi avut timp să se consolideze suficient înainte de apariția crizei economice și a dezvoltării new-media. În acest context, se dovedește mai mult decât necesară intervenția statului pentru asigurarea supraviețuirii companiilor de media (mai ales prin înlesniri fiscale). Merită subliniate câteva dintre cele mai importante anunțuri făcute de directorul general BRAT despre măsurarea audiențelor media în 2015: dacă în alte țări europene se constată o contracție de câteva procente pe an (1 sau 2%), în România scăderea a însemnat prăbușire (mai multe date apărute de-a lungul ultimilor cinci ani indică o înjumătățire a valorii industriei media în anii trecuți de la declanșarea crizei); se află în desfășurare selecția furnizorului de da...

Şi unii şi alţii, scriitori şi politicieni, sunt obişnuiţi să analizeze şi să găsească explicaţii pentru aproape tot ce se întâmplă în lumea din care fac parte. Şi le găsesc, nu-i vorbă, de cele mai multe ori. Însă, când să comenteze aceste explicaţii, atunci când vine vorba despre cum să trăim mai bine sau cum să fie mai puţin rău, scriitorii chiar spun ce ştiu (ori măcar poveştile lor sunt mai convingătoare şi au, parcă, autenticitate), în timp ce politicienii vorbesc vorbe, în clişee şi prejudecăţi călduţe, nu cumva să spună ceva de care se tem cei mai mulţi din alegătorii fideli pe care îi au. De câteva zile, de când nebunia atacurilor teroriste din Paris a făcut ca războiul de la graniţele Ucrainei să intre în plan secundar, mi-e teamă şi mie să scriu despre cum se leagă oamenii la ochi prin idei false (numite idealisme şi fanatisme), despre cum devin vulnerabili, nefericiţi, frustraţi, porniţi pe răzbunare, şi despre cum ajung să fie puşi în situaţii dintre cele mai puţin...

Leg azi un subiect despre care am mai scris ( aici ), zilele trecute, printr-o trimitere directă la administrația locală. Și reiau, mai întâi, o afirmație ce se potrivește perfect:  " Să pretinzi că vrei democraţie şi să eviţi cele mai apăsătoare probleme ale societăţii nu mai poate funcţiona ca strategie decît pentru universitari plictisiţi, politicieni îmbuibaţi sau europenişti stipendiaţi gras. " - o afirmație care făcea referire la contextul național, pe care însă o propun aplicată contextului local, din Timișoara. Într-o intervenție publică pe care a avut-o azi, primarul Timișoarei se arată pe deplin mulțumit de un materialul jurnalistic în care se  " ...  prezintă corect şi netrunchiat problema metroului din Timişoara. Felicitări şi mulţumiri, inclusiv jurnaliştilor care mi-au pus întrebările ". Este vorba de un scurt interviu video pe tema propunerii aduse în discuție la începutul acestui an, cu privire la construirea în Timișoara a unei linii de metr...

La finalul anului aflăm cum se înclină balanţa, după aşteptările subiective şi (puţin) după noroc. Încheind o astfel de perioadă, citind şi întrebându-mă cât de exacte ori cât de exagerate sunt ştirile pompoase de decembrie, grăbit printre titlurile zilei, analizele săptămânii şi topurile anuale ale fiecărui domeniu în care oamenii s-au gândit să facă ierarhii şi clasamente, forţând motoarele de căutare şi mizând pe inspiraţie, am găsit într-una din zile cea mai tare întrebare. Şi nu pentru că răspunsul ar fi greu de dat. Şi nici pentru că nu s-ar mai fi formulat niciodată această scurtă întrebare. Privind de departe spre centrul oraşului răsăritean, găsind la locul lor aceleaşi taste şi repetând obsesiv acelaşi click în surdină, sincronizat cu mişcările de pe ecran, mi-am dat seama că nu fac altceva decât să caut doar acele răspunsuri pe care sunt pregătit să le găsesc. Hai, fie, poate un sfert de pas mai mult, poate chiar să caut şi ceea ce mi-aş dori să găsesc, înclinație ce...

Vânzător ambulant de covrigi cu susan şi  de limonadă (în copilăria sa, petrecută în Istanbul începând de la vârsta de 12 ani), al 12-lea preşedinte al Turciei (a câştigat în august 2014 funcţia prezidenţială, funcţie ce presupune doar prerogative de reprezentare, pe care însă Erdogan are în intenţie să le extindă prin modificări constituţionale), Recep Tayyip Erdogan, supranumit de către susţinători "Papa" Erdogan, a confirmat politic mai întâi prin câştigarea funcţiei de primar de Istanbul, în 1994. În 1979 a ocupat prima funcţie politică, aceea de preşedinte de tineret al Partidului Salvării Naţionale. Provenind dintr-o familie musulmană de islamişti suniţi, fotbalist în anii adolescenţei, absolvent în 1973 al unui liceu de predicatori musulmani şi, mai apoi, a facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative, a înfiinţat în 2002 Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), conservator de dreapta şi urmaş al partidului islamist Fazilet (Partidul Virtuţii), moment în care ...